E ziua mamei mele
Si totu-i plin de flori
I-i simt aici prezenta
Ca de atatea ori.
Suava ca un ghiocel
Obrajii de lalea
Parfumul ei de trandafir
Asa e mama mea
Te iubesc maicuta mea
Pentru tot ce-mi daruiesti
Te iubesc maicuta mea
Asa cum esti.
As vrea sa-i dau o floare
Sa semene cu ea
Dar nici o floare-n lume
Nu e ca mama mea
In acesta zi de primavara
Priveste inapoi cu nostalgie
Aminteste-ti iubirea de odinioara
Si retraieste-o cu bucurie.
Azi daruieste-i o frumoasa floare
Celei ce te iubeste cu ardoare
Sopteste-i tandru ca te-ai intors
Sa retraiti tot ce a fost frumos.
In zi de martisor sopteste-i tandru
Ca ti-a fost dor de ochii ei
Si de iubirea voastra
Care licare, ca o mare albastra.
Mama m-a crescut in poala
De la leagan , pana la scoala.
Zile-ntregi si nopti de-a randul,
Mi-a vegheat somnul si gandul.
M-a invatat sa ganguresc
Sa zic mama, sa zambesc,
Apoi m-a-nvatat prin casa
Primii pasi pana la masa.
M-a invatat ca sa nu mint
M-a invatt sa nu m-alint,
Sa nu stiu ce este frica
Toate m-a invatat mamica.
Mama buna! Mama draga!
Te-oi iubi… o viata intreaga!
Pentru ca tu m-ai nascut,
Pentru ca tu m-ai crescut
De dragul tau pamantul
De ghiocei e plin
Si vin cocori din zare
Si cerul e senin.
Si-ntaiul fir de iarba
A rasarit in prag,
Si-nmugureste pomul
Sa-ti fie tie drag.
Invata-ma ce-i bine
Fereste-ma de rau
Iar eu voi creste vrednic
Si bun, de dragul tau.
de George Cosbuc
In vaduri ape repezi curg
Si vuiet dau In cale,
Iar plopi in umedul amurg
Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se-mpletesc
Carari ce duc la moara -
Acolo, mama, te zaresc
Pe tine-ntr-o cascioara.
Tu torci. Pe vatra veche ard,
Pocnind din vreme-n vreme,
Trei vreascuri rupte dintr-un gard.
Iar flacara lor geme:
Clipeste-abia din cand In cand
Cu stingerea-n bataie,
Lumini cu umbre-amestecand
Prin colturi de odaie.
Cu tine doua fete stau
Si torc in rand cu tine;
Sunt Inca mici si tata n-au
Si George nu mai vine.
Un basm cu pajuri si cu zmei
Incepe-acum o fata,
Tu taci s-asculti povestea ei
Si stai Ingandurata.
Si firul tau se rupe des,
Caci ganduri te framanta.
Spui soapte fara de-nteles,
Si ochii tai stau tinta.
Scapi fusul jos; nimic nu zici
Cand fusul se desfira…
Te uiti la el si nu-l ridici,
Si fetele se mira.
…O, nu! Nu-i drept sa te-ndoiesti!
La geam tu sari deodata,
Prin noapte-afara lung privesti -
- “Ce vezi?I Intreab-o fata.
- “Nimic… Mi s-a parut asa!
Si jalea te rapune,
Si fiecare vorba-a ta
E plans de-ngropaciune.
Intr-un tarziu, neridicand
De jos a ta privire:
- “Eu simt ca voi muri-n curand,
Ca nu-mi mai sunt In fire…
Mai stiu si eu la ce gandeam?
Aveti si voi un frate…
Mi s-a parut c-aud la geam
Cu degetul cum bate.
Dar n-a fost el!… Sa-l vad venind,
As mai trai o viata.
E dus, si voi muri dorind
Sa-l vad o data-n fata.
Asa vrea poate Dumnezeu,
Asa mi-e datul sortii,
Sa n-am eu pe baiatul meu
La cap, In ceasul mortii!
Afara-i vant si e-nnorat,
Si noaptea e tarzie;
Copilele ti s-au culcat -
Tu, inima pustie,
Stai tot la vatra-ncet plangand:
E dus si nu mai vine!
S-adormi tarziu cu mine-n gand
Ca sa visezi de mine!
Mama draga, ce-as putea
Sa-ti urez de ziua ta?
Bucurie, sanatate
Mult noroc si spor in toate
Pace si zile senine
Sa ma poti creste pe mine!
Mihai Eminescu
O, mama, dulce mama, din negura de vremi
Pe freamatul de frunze la tine tu ma chemi;
Deasupra criptei negre a sfântului mormânt
Se scutura salcâmii de toamna si de vânt,
Se bat încet din ramuri, îngâna glasul tau…
Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.
Când voi muri, iubito, la crestet sa nu-mi plângi;
Din teiul sfânt si dulce o ramura sa frângi,
La capul meu cu grija tu ramura s-o-ngropi,
Asupra ei sa cada a ochilor tai stropi;
Simti-o-voi odata umbrind mormântul meu…
Mereu va creste umbra-i, eu voi dormi mereu.
Iar daca împreuna va fi ca sa murim,
Sa nu ne duca-n triste zidiri de tintirim,
Mormântul sa ni-l sape la margine de râu,
Ne puna-n încaperea aceluiasi sicriu;
De-a pururea aproape vei fi de sânul meu…
Mereu va plânge apa, noi vom dormi mereu.
de Ianos Turcanu
Dimineata, in gradina,
A iesit un ghiocel.
Raze blande de lumina,
Soarele-ndrepta spre el.
O roscata buburuza
L-a privit, l-a tot privit
Si, c-un zambet cald pe buze,
Langa el a adormit.
Cand sa plece mai departe
Buburuza, ce-a vazut?
Punctele, vai, de pe spate,
Cate unul au cazut!
Nu va fie de mirare
Ca, avand doar un picior,
Ghiocelu-n graba mare,
I-a sarit in ajutor.
Zana Primaverii vine,
Bucuroasa, langa ei,
V-ajutati? E foarte bine!
Bravo! Bravo, dragii mei!
de Tiberiu Juganaru
Eu va spun ca sunt frumoasa
Chiar de par laudaroasa
Dar sa stiti ca in vechime
Anul incepea cu mine.
Ca eram mereu voioasa
Si scoteam lumea din casa.
Nu imi cereti socoteala
Daca ma prezint cu fala
Fiindca stiu ca v-a fost dor
De-ndragitul Martisor
Cand tantosi mergeti la scoala
Pregatiti parca de gala.
Dupa ce trec Babele
Scuturandu-si hainele
Ma asteapta tevatura
Sa-mpac frigul cu caldura
Si sa conving soarele
Sa-si reverse razele.
Pentru voi eu m-am gandit,
Ca ar fi chiar nimerit,
Sa fac ziua greu sa treaca
Sa aveti si timp de joaca
Dupa ce v-ati ostenit
La citit si socotit.
de George Cosbuc
Chiar acum din crang venii,
Si c-o veste buna!
Iarasi e concert, copii;
Merg si eu, si tu sa vii,
Mergem impreuna.
Vrei programa, lamurit?
Stai putin sa caut.
Cucul, un solist vestit,
De printr-alte tari venit,
Va canta din flaut.
Cantareata dulce-n grai,
Cea numita “Perla
Cantaretilor din mai,”
Dulce va doini din nai
Multe doine mierla.
Va-ntona apoi un psalt
“Imnul veseliei”
Corul dintr-un fag inalt.
Vor canta-n sopran si-n alt
Graurii campiei,
Turturelele-n tenor,
Si-alte voci maiestre,
Toate dupa glasul lor.
Vor urma dup-acest cor
Fel de fel de-orchestre,
Voci de gaite care fac
Sa scoboare ploaia,
si-ntr-o scoarta de copac
O sa bata tica-tac
Tactul gheunoaia.
Iar nationale-apoi,
Cobze si-alte hanguri,
Glas de fluier si cimpoi,
Pitpalaci si cintezoi
Si-un taraf de granguri.
Se vor pune-apoi pe joc
Pana chiar si surzii,
Cand vor prinde dintr-un loc
Sa ne cante hori cu foc
Din tilinca sturzii.
Vom canta si noi ce-om sti,
Cantece din carte.
Si, de va putea veni
Vantul, si el va doini,
Ca e dus departe.
Cine-i contra, sa-l vedem,
Ca sa-l stie sotii!
De-aveti chef, tovarasi, blem-
Ura-n cer! cu totii-avem,
Mergem dar cu totii!
