de Elisaveta Novac
Norii cu caciuli pe frunti
A adus iarna din munti.
Ea coboara de pe creste,
Frumoasa ca o poveste.
Mai intai, a pus pe strada,
Un covor alb, de zapada.
Dalbe flori a prins pe ramuri,
A pictat stelute-n geamuri.
Cad in leagane usoare,
Pun beteala si culoare,
Prin paduri si prin campii,
Joc de stele argintii.
de Tincuta Horonceanu Bernevic
A cazut prima zapada
Alba, rece si pufoasa…
Miorlaila n-are ghete
Si sta suparat in casa.
A vazut roind la geam
Fulgii moi, de dimineata
Si-a dat buzna prin troiene
Dar labu?ele-i ingheata.
Acum sta bolnav si plange
Si nu miauna deloc
Alexandru-i da pastile
Si Florina ceai de soc.
Mariuca-i coase-o vesta,
Tudorel i-a pus manusi.
Vor sa-l insanatoseasca
Si sa-l ia la sanius.
Iarna cea geroasa
A sosit acum
Bulgari de zapada
Isi fac loc pe drum.
Veselia-i mare
Pentru noi cei mici
Ce-alergam pe strada
Ca niste voinici
Iarna mult frumoasa
La noi sa mai vii
Caci tu întotdeauna
Ne-aduci bucurii.
Eu sunt omul de omat,
Singur nu mai vreau sa fiu.
N-am cu cine sa ma joc
Si pe alti copii, nu-i stiu.
Ce frumos v-ati imbracat!
E cumva vreo sarbatoare?
Mult ma bucur c-am aflat
Poate ca-mi va da si mie
Un fular si-o palarie;
Fiindca, astea sunt cam vechi,
Sufla vantul prin urechi…
Si, d-aceea am racit.
Vorbesc gros si ragusit.
de George Cosbuc
A-nceput de ieri sa cada
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai razbunat
Spre apus, dar stau gramada
Peste sat.
Nu e soare, dar e bine,
Si pe râu e numai fum.
Vântu-i linistit acum,
Dar navalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii.
Cu multe sanii,
De pe coasta vin tipând
Si se-mping si sar râzând;
Prin zapada fac matanii;
Vrând-nevrând.
Gura fac ca roata morii;
Si de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se gâlcevesc
Vrabii gurese, când norii
Ploi vestesc.
de Lidia Batali
Pasari mici stau zgribulite
Printre ramuri argintate,
Casele sunt troienite,
Luna raze albe-mparte.
Fulgii moi, fara oprire,
Sunt stelute ce danseaza
Si-n costumul alb de mire
Rândunelul se viseaza!
Goi, copacii prinsi de geruri
Dorm sub mantie de gheata,
Plopii-si leagana spre ceruri
Sus, coroana lor semeta
Prin vazduh plutesc nametii
Ca naluci ametitoare
Iar pe cer zboara eretii
Printre valuri de ninsoare.
Bradul verde-n plina iarna
A albit de fericire
Din vazduh ninsoarea toarna
Ninge fara de oprire!
de Nicolae Labis
Desfrunzit si prea batrân,
Tremura de frig gorunul.
Au cazut si-ntâii fulgi
Si l-am prins din zbor pe unul.
Migalos lucrata-n fir,
Floarea mica si rotunda
S-a topit si a murit ?
O minune de-o secunda.
M-am întors înduiosat
Sa scriu trista ei poveste;
Despre-un fulg care-a venit
Timpuriu si nu mai este.
-Pentru ce n-ai mai ramas
În înaltul boltii tale,
De-ai venit atât de pur
Spre noroaiele din vale?
Care vânt nelinistit,
Rasucindu-te cu ura,
Ti-a mânat catre pamânt
Prea gingasa ta faptura?
Si de vreme ce sosisi,
Pentru ce-ai dat mortii vama?
Nu puteai sa fii de-argint,
Ori de sticla, ori de scama?
Dar în vreme ce scriam
Întrebarea mea nebuna,
N-am vazut cum lânga geam
Ninge-ntruna si întruna.
Iar când ochii mi-am-naltat,
Am vazut cum prin ninsoare
Valea-ntreaga lumina
Minunat scaparatoare
Iarna-i anotimp frumos
Este zapada pe jos
Sania e pregatita
Patina e ascutita.
Iarna are-n ea dulceata
Derdelus, sanii si ghiata,
Anotimp fain minunat
Cu pamântul înghetat.
Copiii se dau pe ghiata
Pamântul e plin de viata,
Viata plina de copii
Râsete si veselii.
de N. S. Govora
A pornit ca si-alte dati,
Prin troiene de nameti,
Ieri asa cam pe la toaca,
Cu mustati de promoroaca,
A pornit hoinar la drum,
Si-i deja pe-aproape-acum,
A pornit copiii spun,
De departe, Mos Craciun.
Mos Craciun cu barba alba,
Vino’n noaptea asta dalba,
Treci cortina cea de fier
Si vino cu Lerui-Ler.
Vino si la casa noastra
Si ne bate la fereastra,
Vin batrane’n fapt de sara,
Si la cei fara de Tara.
Mosule cu zambet drag,
Vino si la mine’n prag.
Si te rog sa nu-mi aduci,
Nici stafide si nici nuci.
Roscove si jucarii,
Sa le tii pentru copii.
Mie Mos Craciun iti cer,
Sa-mi aduci un colt de cer,
Din indepartata Tara,
Ferecata’n grele fiara.
Mos Craciun te rog mai ad?,
Doar un bulgar de zapada.
Bulgaras de alba nea,
Sa-l lipesc pe fata mea,
Obrajii sa-l incalzeasca,
Lacrimile sa-l topeasca.
Mos Craciun, Mos Craciun,
Asi mai vrea ceva sa-ti spun.
Inainte de-a veni,
Treci la mandra intr’o zi.
Si din parul ei balai,
O suvita tu sa-i tai.
Si sa mi-o aduci apoi,
Cand ai sa ajungi la noi.
Mos Craciun si de-ai putea,
Inca asi mai vrea ceva.
Si te rog, te rog in soapte,
Cel putin pentru o noapte,
Pentru noaptea de Craciun,
Mosule cu zambet bun,
Ca’n povesti, pe-un nor de par?,
Ad?-ne, intreaga Tar?.
Pe obraz , pe nas, pe umar,
Tot cad fulgii fara numar,
Mi-a cazut in palma unul
Iute , iute inchid pumnul
Desfac pumnul, unde-i fulgul?
Am in mana-un strop de roua
Sau un bob de apa, Ploua?
S-a topit in mana mea
Ca o lacrima de nea.
